Nu trebuie să părăseşti camera. Este suficient să rămâi aşezat la masă şi să asculţi.
Nu trebuie nici măcar să asculţi; este suficient să aştepţi.
Nu trebuie nici măcar să aştepţi; este suficient să înveţi să rămâi liniştit, şi împăcat, şi solitar, iar lumea ţi se va oferi singură şi de bunăvoie.
Ea nu are de ales: se va revela singură, în extaz, la picioarele tale.

(Kafka)