(cred că mi-a fost ursită cu toate că nici nu ştia deosebirea

dintre cel care gândeşte şi cel care caligrafiază)

când prima dată am văzut-o la hazna abia ridicând găleata

făcându-mi-se milă de picioarele-i subţiri ca nişte schiuri

m-am oprit –

nici nu-mi închipuiam că de fapt mă aştepta

cam de atunci sunt eu cum sunt

şi chiar dacă pe alta aş fi cântat-o

cum dracu să aibă habar cititorul?

acum s-a împlinit

acum o aştept eu în staţia de metrou

furnicile mi se urcă pe vârfurile pantofilor

şi nu mă clintesc

parcă o văd venind pe terasament cu paşi de sălbăticiune

parcă o văd ameninţându-mă de departe cu pumnii ei ca două vrăbii zgribulite

iar eu

coşcogeamite hahalera care între timp

aş fi putut iubi câteva tone de femei

voi tremura

pe nicovalele genunchilor ei mâinile-mi vor sta ca două frunze

multă vreme după despărţire

o femeie sărutată pe tălpi merge plângând –

simte cum calcă pe gura bărbatului

cam aşa se întâmplă

după despărţire

o femeie sărutată pe tălpi te sugrumă

(mihai leoveanu - "o femeie sărutată pe tălpi")