“poor is the man whose pleasures depend
on the permission of another” (Madonna)
[thirst]
eşti cel mai mare deşert necunoscut. trupul tău e un cort de piele arsă
întins între coapsele mele. doar printre epavele astea
care nu te primesc
poţi cu adevărat să-ţi îneci setea.
plutesc pe talazul furiei tale nisipoase
ca pe nişte braţe moi care
se topesc fierbinte peste creştetul meu şi
mă acoperă tandru într-un strat amărui.
linge-mă.
[water]
sunt cadoul perfect. ura ta e o fundă stufoasă pe care mi-o potrivesc
încet şi strâns în jurul gâtului.
sărbătorim.
sunt o femeie cu gâtul fin arcuit ca al unei sticle de dom perignon.
îmi scormoneşti furia depusă pe oase, îmi sfâşii staniolul. degetele tale
îmi deznoadă armătura de vene, capul îmi sare cu pocnet scurt.
torentul meu înspumat şi roşu îţi umple gura
cu tumori de tristeţe.
copyright text: ligia pârvulescu
Comentarii