Într-o zi pe care aproape o uitasem

carnea mea îngândurată iar tu
pregătind cafeaua de dimineață
șoptindu-mi
printre rotiri argintii și învăluitoare
de linguriță
că va fi bine

fără a băga de seamă câtă otravă supura în mine
și cât de mult mi-aș fi dorit să fi murit
atunci
în chiar acea clipă.

fiindcă
orice s-ar spune
nu mă ajutai deloc
în gândurile mele de sinucigaș
plătit de un oraș întreg
ca să fac asta
pentru liniștea populației.

iar când s-a lăsat și seara
(trupul tău de vâlvătaie albastră
distorsionând
până și viitorul)
cu atât mai puțin
deși în creier a continuat să mi se tot zbată acel fluture negru
pe care-l închisesem acolo
numai ca să aflu:
cap sau pajură?

chiar dacă mă aflam cu totul într-o vertiginoasă descompunere
în acidul sulfuric
care deveneai
atunci când făceam dragoste

/ Paul Vinicius, "Într-o zi pe care aproape o uitasem", revista "Poesis internațional" nr. 2 (16) / 2015
/ foto: "A piece of Kate" (Kate Moss - fotografie de Craig McDean pentru W Magazine, aprilie 2015)