Te rog

am trăit viaţa.
am înţeles din ea ce-a înţeles oricine.
acum mă poţi omorî, totul mi-e indiferent, totul.
dar nu mă strivi între lift şi planşeu,
nu mă lăsa să cad de la 15 metri,
nu-mi rupe bazinul pe-o şină de tren,
nu mă lăsa cu capu-ntr-un sac negru
pe scaunul de tortură.
nu-mi arde pielea într-un depozit de chimicale.

şi fără ocluzii intestinale, fără peritonită,
fără cancer laringian, fără sida
fără dinţi vii găuriţi cu bormaşina,
fără sânge ţâşnit pe nări şi urechi.

nu-ţi bate joc de mine, nu mă răstigni, nu mă scopi,
nu-mi smulge unghiile, nu trece cu şenilele peste mine
nu-mi frânge gâtul, fără fracturi vertebrale, Doamne,
dacă vrei, dacă-ţi este-n putinţă...

mi-e frică de suferinţă
mă tem de atrocitate
e slăbiciunea mea, sunt un biet om
un biet iepure-nspăimântat.

/ Mircea Cărtărescu, "Te rog" (fragment), volumul "Nimic", 2010
foto: Manfred Kreiner - Marylin Monroe dormind în haină de blană