O liniște din care nu plec (3)
(dimineața și noaptea -
o seară
o seară
perpetuă)
trag
capul după
mine
pe stânci
(oboseala
sapă
în lumina difuză -
e
vară)
păsările
au dispărut
cineva
i-a
adus în casă -
nu-i
văd
simt
doar
adieri
au
încercat
să-mi
explice
nu i-am lăsat
acum
iau
capul cu mine
oriunde
(au
vrut să intre în burtă să-și
țeasă
cuib să
foșnească
acolo
dar
nu
eu
sunt liniște)îmi las corpul singur
lumina - flux
și reflux de
liniște
(capul
meu o stâncă
umflată)
ei
n-au găsit
au
plecat
rostogolesc capul spre
intrare
blochez
&
uit
(totul
e
bine)
/ Ligia Pârvulescu
Comentarii